Trăim, pe Pământ, un moment de mare tranziție de la o lume de probe și ispășiri la o lume de regenerare.
Alterările care se observă sunt de natură morală, invitând ființa umană să-și schimbe comportamentul în bine, alterând obiceiurile vicioase, pentru a se instala paradigmele justiției, datoriei, ordinii și iubirii.
Această transformare, care este inerentă procesului evoluției, a fost anunțată deja în Predica profetică notată de evanghelistul Marcu, în capitolul 13 al cărții sale, când Divinul Maestru a prezentat semnele vremurilor viitoare după întâmplările dureroase care aveau să marcheze diferitele perioade ale evoluției.
Fiind ființa umană un Spirit în proces de creștere intelect-morală, trece prin diferite nivele în care etapizează pentru a-și dezvolta instinctul, apoi inteligența și mai târziu conștiința, îndreptându-se către intuiție care se va atinge prin depășirea experiențelor primitive, care îl marchează în mod profund, legându-l adesea de natura lui animală în detrimentul naturii spirituale, care este realitatea sa.
Prin intermediul reîncarnărilor, etapă după etapă, trece prin procesul de eliminare a imperfecțiunilor morale, care se transformă în valori relevante și îl impulsionează în direcția plenitudini, care îi este destinată. Greșind și corectând, realizând tentative de progres și cădere, pentru ca imediat să se ridice, aceasta e metoda de dezvoltare care îi propulsează pe toți spre fericirea lor deplină.
Moștenitor de conflicte în care se dezbate în fazele inițiale, omul trebuie să facă față condițiilor bolnave, luptând pentru a dobândi noi experiențe care să constituie directive de siguranță pentru a avansa.
În fața unor situații critice de-a lungul drumului carnal, generând complicații afective, pentru că se află distant de emoțiile sublime ale iubirii, acționând mai mult conforme instinctelor – în special cele care privesc prezervarea vieții, reproducerea sa, violența pentru apărarea sistematică a existenței corporale- omul atacă, când ar trebui să dialogheze, acuză, într-un moment în care i-ar fi licit să reducă la tăcere ofensa sau agresiunea, dând loc înfruntărilor nefericite care generează resentimente, ură și dorință de răzbunare: acești copii inconsecvenți ai eului dominant.
Însă, impunerea progresului este imparabilă, prezentându-se ca o nevoie de eliberare de legăturile viguroase care îl rețin în urmă, în fața deotropismului care îl fascinează și termină în a-l răpi.
Plasat prin forța determinismului în contextul liberului arbitru, nu întotdeauna logic, se trezește doar prin impactul suferinței, pentru a înțelege cât de indispensabil îi este să dobândească pacea, să obțină bunăstarea… Între timp, devine conștient de relele practicate, de prejudiciile cauzat altora, dând naștere dorinței de recuperare, ajutându-i pe cei care au fost prejudiciații de inepția sau primitivismul lor în raport cu îndatoririle care fac parte din suveranele coduri etice ale vieții.
Amânând sau înaintând pe căile eliberatoare, dezvoltă comorile adormite în mintea și sentimentele sale, pe care învață să le pună în slujba progresului, înaintând conștient de propriile responsabilități.
Din nefericire, această trezire a conștiinței a avut loc foarte încet, dând loc abuzurilor care se repetă în orice moment, la teribile lupte sângeroase.
Astfel, comportamentul arbitrar și pervers predomină în societatea modernă, în șocant contrast cu achizițiile tehnologice și științifice obținute în succesiunea timpurilor.
Adesea se observă preliminarele sentimentelor bune când cineva este victima unei circumstanțe nefericite, mobilizând grupuri de ajutor, în timp ce alte creaturi se transformă în ființe-bombă, asasinând fanatic și laș pe alții care nu au nimic de-a face cu tragediile care intenționează să remedieze, prin mijloace mai funeste și inadecvate decât cele pe care pretinde să combată…
Mișcările de protecție a animalelor sensibilizează multe segmente ale societății, însă, sunt nenumărate persoane indiferente în fața milioanelor de copii, bătrâni și bolnavi care mor de foame în fiecare an, nu din cauza lipsei de alimente pe care o oferă planeta, ci din cauza unei absențe totale a compasiunii și solidarității…
În mod frecvent, fenomene seismice terifiante zguduie sfera, trezind solidaritatea altor națiuni în raport cu cei care au fost victime, în timp ce, concomitent, armele numite inteligente pretind alte sute și mii de vieți, în slujba războiului sau a revoluțiilor interminabile, sau a crimelor comise de organizații dedicate răului…
Acestea sunt paradoxurile vieții în societate, pe care marea tranziție care are loc acum pe planetă le va modifica.
Creaturi care persistă în perversa acomodare în indiferență față de durerea fratelui său, care semnalează existența prin criminalitate cunoscută sau ignorată, care semnează un pact de aderență pentru extorsiune, mită, diferite comportamente criminale denominate mânușa albă, menținând un comportament egoist în detrimentul suferinței aproapelui, satisfăcându-se în luxurie și dependență de droguri, în exploatarea necuvenită a altor vieți, pentru o îndelungată perioadă nu vor dispune de mijloace în a rămâne pe Pământ, fiind exilați în lumi inferioare, unde vor fi utili în a netezi marginile imperfecțiunilor morale, pentru a se reîntoarce, mai târziu, în sânul generos al mamei Pământ pe care astăzi nu au respectat.
Distinsul codificator al Spiritismului, sfătuit de Vocile Cerului, s-a oprit de mai multe ori în a analiza evenimentele tragice care aveau să zdruncine Pământul și locuitorii săi, în a-i trezi pentru responsabilitățile lor față de ei înșiși și față de Planetă.
În Cartea Spiritelor, în capitolul dedicat Legii distrugerii, distinsul maestru din Lyon studiază cauzele și motivele dezechilibrelor care apar frecvent pe planetă, dând naștere la tragedii colective, precum și cele produse de ființele umane, constată că este necesar că totul se distruge, pentru a se putea reînnoi. Prin urmare, distrugerea este produsă doar pentru transformarea moleculară a materiei și niciodată nu va atinge Spiritul, care este imortal.
Astfel, marile calamități de o proveniență sau alta au ca finalitate a invita creatura umană să reflecteze asupra efemerității călătoriei carnale în raport cu imortalitatea sa.
Durerile care decurg din aceste fenomene numite flageluri distructive au ca obiectiv să facă: Umanitatea progresează mai repede. Nu am spus deja că distrugerea este o necesitate pentru regenerarea morală a Spiritelor, care, în fiecare nouă existență, urcă un grad pe scara perfecționării? Trebuie să se vadă obiectivul pentru a fi apreciate rezultatele. Voi le apreciați numai din punctul vostru de vedere personal și le calificați flageluri din cauza prejudiciului pe care vi-l ocazionează. Aceste bulversări, însă, sunt adesea necesare pentru a face să ajungă mai repede un ordin de lucruri mai bun și în câțiva ani ceea ce ar fi necesitat multe secole.[1]
Iată, deci, ce se întâmplă în zilele actuale.
Durerea atinge parametri aproape insuportabili, iar nebunia care pune stăpânire pe suburbiile pământului are un caracter de pandemie, alături de tulburări depresive, dependență de droguri, sex sălbatic, evadări psihologice spectaculoase, crime îngrozitoare, lipsa de respect pentru legi și etică, desconsiderarea omului, a animalelor și a Naturii… Se atinge un maxim dezechilibru, permițând intervenția divină, pentru a opera marea transformare de care cu toții avem nevoie urgentă.
Contribuind la marea operă de regenerare a Umanității, Spirite dintr-o altă dimensiune se cufundă în umbrele terestre, pentru ca, alături de nobilii misionari ai iubirii și carității, inteligenței și al sentimentului, care protejează ființele terestre pot modifica peisajele aflictive, facilitând stabilirea Împărăției lui Dumnezeu în inimi.
Recunoaștem că această informație a noastră poate cauza ciudățenie în unii studioși ai Spiritismului și reacții chiar mai severe la alții…Totuși, ne permitem în a prezenta gândurile noastre după ce am trăit cu mentori nobili care lucrează la elevatul program al marii tranziții…
Echipe de apostoli ai carității coboară din planul spiritual, de asemenea, pe planeta suferindă, pentru a contribui la schimbările care trebuie operate, acordându-se atenție celor care se trezesc chinuiți de o dezîncarnare violentă, neașteptată sau suferind jugul crudelor obsesii, sau fixați în revolte nejustificate, considerându-se adversari ai Luminii, membri ai mâniei malefice, pentru a îmbunătăți psihosfera actuală, facilitând astfel munca Mesagerilor lui Isus.
Totuși, în orice moment, să procurăm în a demonstra providențiala mizericordie a lui Isus, care este mereu atent cu mesagerii Săi la toate evenimentele planetare, minimizând aflicțiunile umane și făcând loc zilei strălucitoare de mâine, care se apropie, bogată în binecuvântări și plenitudine.
Mulțumesc Domnului vieții noastre și a Spiritelor superioare învestite cu sublima sarcină a marii tranziții planetare, pentru că ne-au acordat onoarea de a lucra lângă el, rămânând ca servitor devotat întotdeauna.
Manoel Filomeno de Miranda, Salvador 09 Aprilie 2010
Tradus de Societatea Spiritistă Română
[1] Cartea Spiritelor, de Allan Kardec. Partea 3a. Capitolul VI, întrebarea nr. 737, ediția a 29-a FEB. Notă spirituală a autorului.
