Amelia Augusta do Sacramento Rodrígues a fost, când a fost încarnată, o notabilă poetă, o profesoară emerită, scriitoare consacrată și teatrologă. S-a născut în municipiul Santo Amaro de la Purificación, statul Bahia, la 26 mai 1861.
Oricare dintre compatrioții săi, oricât de tineri ar fi, cunosc viața acestei femei extraordinare și eforturile sale de a-și atinge idealurile. A studiat la seminarul Alejandrino del Prado și a fost, de asemenea, elevă a profesorilor Antonio de Araujo Gomes de Sá și Manuel Rodrigues M. de Almeida. Vocația sa pentru magisteriu era înnăscută. În același timp, s-a înscris la școala profesoarei Cándida Álvarez de los Santos și a început să predea în Arraial de la Lapa. Mai târziu a predat în Santo Amaro de la Purificación timp de opt ani consecutiv.
În 1891, datorită capacității sale de a învăța și dragostei pentru a preda, a fost transferată în Salvador și situată în școala centrală din cartierul San Antonio.
Unul dintre elevii săi, încă adolescent, în 1905, a fost selectat să predea limba engleză sub sistemul filosofului Spencer. Amelia Rodrígues nu numai că l-a ajutat să înțeleagă gândurile acelui filozof, dar i-a și completat cunoștințele. Îi spune: «Tânărul are nevoie de educație morală, care este principiul fundamental al disciplinei sociale; fără a apela la inimă, a educa înseamnă a forma în om cele mai trainice forțe ale ordinii sociale ».
Gândul Ameliei Rodrígues este identic cu gândul lui Fenelón, cuprins în «Evanghelia după spiritism»: „A educa înseamnă a forma oameni buni și nu doar a-i instrui”. Când s-a pensionat nu a renunțat la idealul său de a preda. A revenit la profesia de dascăl într-un mod și mai determinant. A fondat Institutul Maternal Maria Auxiliara, care mai târziu s-a transformat în «Acțiunea celor expuși».
S-a dedicat jurnalismului în calitate de colaboratoare la publicațiile religioase Mesagerul credinței, La Paladina și Vocea. A scris câteva piese, printre care se numără Fausta și Crăciunul. Este autoarea poeziilor Religioasa Clarisa și Mă iubești bine. De asemenea, a produs lucrări didactice, literatură infantilă și romanțe.
A murit în Salvador pe 22 august 1926.
În planul spiritual și-a continuat munca de iluminare și educare, bazată principalmente pe Evanghelia lui Isus, sursa inspiratoare a lucrărilor sale atunci când a fost încarnată.
A găsit în Spiritualitate – însămânțarea infinită a imortalității – o mai mare expansiune pentru spiritul său însetat de cunoaștere și flămând de iubire, dând frâu liber celor mai nobile dorințe. A aprofundat mesajul lui Isus și, în prezent, face parte din falanga Joannei de Angelis, ghidul spiritual a lui Divaldo Pereira Franco.
Prin intermediul psicografiei a abnegatului medium scrie pagini de o frumusețe intraductibilă, care abordează cele mai variate chestiuni despre Evanghelie, subiectul său preferat, din care extrage lecții edificatoare pentru cei obosiți și supraîncărcați, care au nevoie de îndrumare și consolare.
