17. După ce am urcat, atât cât este în slăbiciunea noastră spre originea ascunsă din care curg lumile ca picăturile de apă într-un râu, să luăm în considerare progresul creațiilor succesive și evoluțiile lor în serie.
Materia cosmică primitivă conținea elementele materiale, fluidice și vitale ale tuturor universurilor care își desfășoară magnificența înaintea eternității; ea este mama fecundă a tuturor lucrurilor, prima bunică și, chiar mai mult, generatoare eternă. Nu a dispărut această substanță de unde provin sferele siderale; nu a murit acea putere, pentru că încă dă naștere neîncetat la lumina noi creații și primește necontenit principiile reconstituite ale lumilor care sunt șterse din cartea eternă.
Materia eterică, mai mult sau mai puțin rarefiată, care descinde printre spațiile interplanetare; acest fluid cosmic care umple lumea, mai mult sau mai puțin rarefiat în regiuni imense, bogat în aglomerări de stele, mai mult sau mai puțin condensat acolo unde cerul astral nu strălucește încă, mai mult sau mai puțin modificat de diverse combinații, conform localitățile extinderii, nu este altceva decât substanța primitivă în care rezidă forțele universale de unde natura a extras toate lucrurile.[1]
18. Acest fluid penetră în corpuri ca un imens ocean. În el rezidă principiul vital care dă naștere vieții ființelor și o perpetuează pe fiecare glob conform condiției sale: principiu în stare latentă care dormitează acolo unde vocea unei ființe nu îl cheamă. Fiecare creatură, mineral, vegetal, animal sau de altă natură- pentru că există multe alte regnuri naturale a cărui existență nici nu o suspectați,- știe, în virtutea acestui principiu vital universal, a-și însușii condițiile existenței și duratei sale.
Moleculele mineralului au partea lor din această viață, precum sămânța și embrionul, și sunt grupate, ca și în organism, în figuri simetrice care constituie indivizii.
E foarte important să ne penetrăm de această noțiune: că materia cosmică primitivă este revestită nu doar de legile care asigură stabilitatea lumilor, dar și de principiul vital universal care formează generații spontane în fiecare lume, pe măsură ce se manifestă condițiile existenței succesive a ființelor și când sună ora apariției copiilor vieții în timpul perioadei creatoare.
Așa s-a efectuat creația universală. Este, așadar, corect să se spună că operațiunile naturii fiind expresia voinței divine, Dumnezeu a creat întotdeauna, creează neîncetat și va crea mereu.
19.- Dar până acum nu am spus nimic despre lumea spirituală care, de asemenea, face parte din creație și îndeplinește destinele sale conform augustele prescripții ale Domnului.
Nu pot da decât învățături foarte restrânse cu privire la modul de creare a Spiritelor, având în vedere propria mea ignoranță, și pentru că trebuie să mă mențin în tăcere încă asupra anumitor chestiuni care mi-au fost permise să le aprofundez.
Cei care sunt dornici din punct de vedere religios să cunoască și care sunt umili în fața lui Dumnezeu, le voi spune, suplicându-le ca ei înșiși să nu bazeze niciun sistem prematur pe ceea ce eu le spun. Spiritul nu poate primi iluminarea divină care îi dă, în același timp liberul arbitru și conștiința, noțiunea elevatelor sale destine, fără să fi trecut prin seria divinamente fatală a ființelor inferioare în care s-a elaborat lentamente opera individualității sale; doar din ziua în care Domnul imprimă pe fruntea sa augustul său tip, Spiritul are un loc în sânul umanității.
Vă repet ca pe cuvintele mele să nu edificați raționamentele atât de trist celebre în istoria metafizicii; prefer de o mie de ori să tac cu privire la chestiuni atât de elevate deasupra meditațiilor noastre ordinare, decât să vă expun la denaturarea sensului învățăturii mele și să vă cufund, din vina mea, în labirinturile inextricabile ale deismului sau fatalismului.
[1] Dacă s-ar întreba care este principiul acestor forțe și cum poate exista în substanța însăși care o produce, am răspunde că mecanica ne oferă numeroase exemple. Elasticitatea care face debilitarea unui resort, nu este în propriul resort și nu depinde de modul de agregare al moleculelor? Corpul care se supune forței centrifuge primește impulsul său din mișcarea primitivă care i-a fost imprimată.
