A fost odată ca niciodată un bătrân samurai, care trăia aproape de orașul Edo, retras din serviciul împăratului. Samuraiul a creat o școală în care învăța toate principiile spadei precum și cele ale budismului Zen. Era foarte recunoscut, elevii săi erau admirați pentru eleganța profesorului lor și afirmau că, acesta continuă să fie în formă și că, în ciuda vârstei sale, nimeni nu-l poate învinge.
Excesivele sale comentarii au fost auzite de un tânăr samurai care trecea prin oraș. Acesta, avid de faimă, s-a prezentat la școala samuraiului bătrân pentru al provoca. Tânărul războinic era o ființă ticăloasă și vicleană. Niciodată nu a pierdut nici un duel, datorită faptului că înainte să înceapă orice înfruntare insulta rivalii săi. Insultându-i, orbiți de furie, rivalii săi pierdeau concentrarea și se grăbeau să scoată spada, astfel le lăsa nepregătită apărarea și profita să îi omoare.
Tactica tânărului samurai era nepotrivită, dar niciodată nu l-a înșelat, de aceea când samuraiul bătrân a acceptat provocarea și amândoi au ieșit în curtea școlii, înconjurați de elevi, a început să îl insulte. Nenumărate expresii improprii au ieșit din gura sa murdară, dar bătrânul războinic a rămas calm și nemișcat, fără să îi facă vreo replică și fără a scoate Katana lui, ca să nu ofere avantajul pe care îl căuta rivalul său. Tânărul, iritat pentru că tactica lui nu a dat roade și temându-se că va fi primul care va pune mâna pe spadă, a continuat cu insultele sale timp de câteva ore. A ajuns să arunce chiar și câteva pietre în bătrân, să-l scuipe și să-l jignească, atât pe el cât și pe strămoșii săi, în toate felurile pe care le cunoștea, dar nu a obținut niciun răspuns.
Impetuosul războinic s-a retras de după-amiază, când începuse să se simtă foarte epuizat și umilit. Atunci, elevii bătrânului samurai, indignați de felul în care a reacționat profesorul lor, l-au înconjurat și l-au acuzat cu întrebări:
-Cum ați putut să suportați atâta ignominie?
-De ce nu ați scos spada?
-Nu era mai demnă moartea, decât să rămâneți laș înaintea elevilor?
Bătrânul samurai, i-a lăsat să vorbească și când au tăcut a întrebat:
– Dacă cineva vine cu un cadou și nu este acceptat, cui îi aparține cadoul?
Uitându-se uimiți unii la alții, unul dintre ei a răspuns:
-Cadoul aparține celui care a venit să îl ofere.
Surâzând, bătrânul a conclus:
-Așa este. Același răspuns este valabil pentru insulte, furie și invidie, dacă nu le accepți continuă să aparțină celui care le are.
