Allan Kardec-Codificatorul spiritismului

Hippolyte-Léon Denizard Rivail, alias Allan Kardec, a fost un om extraordinar care deținea o vastă cultură universalistă și un comportament impecabil. A marcat secolul al XIX-lea prezentând lumii o doctrină capabilă să reformeze din punct de vedere moral umanitatea: Spiritismul.

Datorită gândirii sale rafinate, a măreției sale morale și a riguroasei metode științifice, pe care a adoptat-o, Kardec a putut să analizeze mii de comunicări spiritiste, să le organizeze în mod corespunzător și să le codifice. Fermitatea sa a fost esențială pentru ca recent inițiata Doctrină Spiritistă să nu apară contaminată de opiniile încarnaților și dezîncarnaților, convertindu-se astfel în traducerea exactă a legilor care guvernează viața, susținute de adevărul universal.

În 1804, Lyon era al doilea oraș ca mărime după Paris. Acolo a fost unde pe 3 octombrie s-a născut Hippolyte-Léon Denizard Rivail. Părinții săi Jean-Baptiste Antoine Rivail și Jeanne Louise Duhamel, locuiau la Rue Sale Nr. 76. Casa în care s-a născut a fost demolată la jumătatea secolului al XIX-lea.

În 1815, tânărul Rivail pleacă în locul care urma să fie decisiv în formarea sa intelectuală: Institutul fundat de celebrul Johann Heinrich Pestalozzi. Situat în castelul Zahringen, în orașul Yverdon din Elveția, funcționa în regim de internat. Educația pe care o primeau elevii era completă și aprofundată, conform inovatoarei metode pedagogice a lui Pestalozzi. În acea perioadă, Rivail a consolidat importante și progresive lecții, printre care: Iubirea, ca pilon al educației.

Șapte ani mai târziu se întoarce din Yverdon ca absolvent de Litere și științe, și se stabilește la Paris. Concorda cu gândirea lui Platon, Aristotel, Voltaire, Spinoza, Kant, Descartes, Didero și Montesquieu. Rousseau a fost cel care l-a inspirat cel mai mult pe profesorul său Pestalozzi. Cu celebrul pedagog elvețian a învățat să iubească studiul și să prețuiască transmiterea cunoștințelor.

A fost un remarcabil lingvist care cunoștea mai multe limbi, excelând în germană, engleză, italiană, spaniolă și olandeză. De-a lungul vieții a tradus lucrări din germană și engleză în franceză și viceversa. Printre autorii clasici francezi a căror opere a tradus este Fenelon ( Francois de Salignac de la Mothe).

Chiar dacă magistratura era tradiția familiei, Rivail și-a urmat vocația sa pentru Știință și Filozofie. Educator prin excelență și vocație, cu erudiția sa nu a cuprins doar diverse ramuri ale științei, ci și ale Artelor. A fost membru al unor academii erudite deținând numeroase diplome. Contrar afirmației făcută de biograful Henri Sausse, Rivail nu a fost medic, nu e decât o concepție greșită care se datorează poate și faptului că preda anatomie comparată.

Există referințe sigure de cel puțin 21 de texte publicate de Rivail, în cărțile didactice și diverse opuscule referitoare la educație. Încă de la o vârstă fragedă a demonstrat o excepțională versatilitate pedagogică, întrucât trecea cu ușurință și profunzime prin domenii foarte diferite: de la gramatică la aritmetică și de la chimie la astronomie. În 1824, la 20 de ani publică prima sa carte didactică, Cours pratique et théorique d’arithmétique (Curs practic și teoretic de aritmetică) conceput conform metodei lui Pestalozzi și editat la Paris, de imprimeria Pillet Ainé.

Un an mai târziu, a fondat prima sa școală, École de Premier Degrée, căreia îi va schimba numele în 1826 în Instituția Rivail, care se afla pe Rue Sevres Nr. 35, unde a predat chimie, fizică, anatomie comparată și astronomie. Institutul a funcționat până în 1834. Mai târziu, în aceeași locație va funcționa Lycée Polymathique, unde a predat fiziologie, astronomie chimie și fizică. Liceul a fost condus de Rivail până în 1850, dată la care și-a încheiat activitatea ca profesor.

La 24 de ani, Rivail face o propunere îndrăzneață, de linii directoare pentru educația publică: Plan proposé pour l’amélioration de l’education publique (Plan propus pentru Îmbunătățirea Învățământului Public). Trei ani mai târziu editează Grammaire Française Classique sur un nouveau plan (Gramatica franceză clasică bazată pe un nou plan).

Această capacitate intelectuală, aliată cu puternicul său simț critic și cu imparțialitatea care îl caracteriza, au fost calități decisive pentru profesorul Rivail de a se consacra misiunii vieții sale: Codificarea spiritismului. Doar un caracter ferm ca al lui și un temperament distanțat de fantezii putea înfrunta academia, religia dominantă, judecata și preconcepțiile vremii sale.

În toată opera lui Rivail, atât în Codificarea spiritistă, cât și în cei 12 ani în care a publicat Revista spiritistă, cât și în celelalte scrieri și note, este evidentă contribuția intelectului său superior, înclinat către metodă, ordine, disciplină și un cuvânt adecvat.

Revista Spiritistă
Tradus de Societatea Spiritistă Română