Toamna vieții

Deja vara a trecut
Puternică și fierbinte,
Și, iarăși a venit
Timpul toamnei.
Culorile se sensibilizează
Viața schimbă fundalul,
De aer,…….
Ne stăpânește o tristă nostalgie,
Lumina licărește
Invitând la acalmie.

O dorință ascunsă renaște
Pentru o lăuntrică schimbare,
Niște dorințe misterioase
Pentru a crea monumente
Sau pentru a schimba anume lucruri,
În interiorul spiritului.
Timp de reflecții și muncă
Nu de tristețe și odihnă,
Util pentru a reaminti
Tot ce a fost frumos și plăcut.

Pomii puternici și luxurianți,
Îmbracă împrejur pământul
Cu acele frunze îngălbenite
Care un alt ton au avut.
Nu e pentru că i se duce dorul
La tinerețea trecută,
Nici a anilor trăiți,
Nici a bucuriilor simțite,
Nici a dificultăților depășite.
“Ci pentru că te gândești, dacă în tot acest timp
De viață ai profitat.”

Pentru că mereu dorim triumful
Nefiind același pentru toți,
În timp ce unii puterea și bogăția iubesc
Alții caută, să se îmbogățească sufletesc
Pentru că, singuri, la terminarea probei
Trebuie să dăm socoteală
Înainte justiției Celeste
Care în Univers împărățește,
Care ne face responsabili
De ampla noastră semănare,
În această călătorie umană
De existență cotidiană,
Unde sigur vom vedea
Scris în amintirea noastră,
Că am avut erori
Dar și reușite
Rămânând anumite îndoieli
Dacă am făcut rău sau bine.

Căci cu timpul trecut
Care își va lăsa experiența,
Înțelegem că în viață
Judecătorul nostru este conștiința,
Care lucrează ziua și noaptea
Pentru a face calea noastră
Să aibă și primăvară
Unde să înflorească iară,
Înțelepciunea instituției noastre,
Depășind zi de zi
Probele existenței.

Acea, conștiință ne zice
Să depășim cu calm
Poticnelile cele mai dificile
Pentru a sufletului bine,
Să știm să fim conștienți
Că șocurile vieții
Sunt lecții necesare,
Unde sufletul asimilează
Cum să atingă zâmbitor
Schimbările vieții noastre,
Și, astfel putem obține
Cu comportamentul nostru
Bucurie și fericire
Cu iubirea din Ceruri.

Poezie psihografiată de mediumul Manuel de Paz
Tradusă de Societatea Spiritistă Română