Atmosfera spirituală

 

Revista Spiritistă – Revista de Studii Psihologice, anul 10, nr. 5, Mai 1867

Spiritismul ne învață că spiritele constituie populația invizibilă a globului, că ele sunt în spațiu și printre noi, ne văd și ne înghioldesc fără încetare, astfel încât, atunci când ne credem singuri, avem în mod constant martori secreți ai acțiunilor și gândurilor noastre. Acest lucru poate părea jenant pentru anumite persoane, dar de vreme ce este astfel, nu poate fi împiedicat să fie; depinde de fiecare să facă ce înțeleptul nu s-ar fi temut dacă casa lui ar fi din sticlă. Fără îndoială, tocmai acestei cauze trebuie să-i atribuim revelația atâtor turpitudini și nelegiuiri pe care le credeam ascunse în umbră.

Știm de asemenea că într-o reuniune, în afară de asistenții corporali, întotdeauna există auditori invizibili; că fiind permeabilitatea una dintre proprietățile organismului Spiritelor, ele se pot afla în număr ilimitat într-un spațiu dat. Adesea, ni s-a spus, că la anumite sesiuni erau în nenumărate cantități. În explicația dată la M. Bertrand cu privire la comunicațiile colective pe care le-a obținut, i s-a spus că numărul de Spirite prezente era atât de mare încât atmosfera era, ca să spunem așa, saturată de fluidele lor. Acest lucru nu este nou pentru Spiritiști, dar poate că nu au fost deduse toate consecințele.

Știm că fluidele emanate de Spirite sunt mai mult sau mai puțin salutare conform gradului lor de purificare; le cunoaștem puterea lor curativă în anumite cazuri, precum și efectele lor morbide de la individ la individ. Acum, deoarece aerul poate fi saturat cu aceste fluide, nu este evident că, după natura Spiritelor care abundă într-un determinat loc, aerul ambiental se găsește încărcat cu elemente sănătoase sau nesănătoase, care ar trebui să exercite o influență atât asupra sănătății fizice, cât și asupra sănătății morale? Când ne gândim la energia acțiunii care un Spirit poate să o exercite asupra unui om, am putea fi surprinși de ceea ce trebuie să rezulte dintr-o aglomerare de sute sau de mii de Spirite? Această acțiune va fi bună sau rea conform Spiritelor care deversează într-un mediu dat un fluid benefic sau dăunător, acționând în maniera de emanații fortifiante sau miasme deletere care se răspândesc în aer. Astfel se pot explica anumite efecte colective produse asupra maselor de indivizi, sentimentul de bunăstare sau disconfort care se experimentează în anumite medii și care nu au o cauză aparentă cunoscută, angrenarea colectivă în bine sau rău, elanurile generale, entuziasm sau descurajare, câteodată specia de vârtej care pune stăpânire pe o întreagă adunare, un întreg oraș sau chiar un întreg popor. Fiecare individ, potrivit gradului său de sensibilitate, este supus influenței acestei atmosfere viciată sau vivifiantă. Prin acest fapt, care pare în afara îndoieli și care este confirmat atât de teorie, cât și de experiență, găsim, în relațiile lumii spirituale cu lumea corporală, un nou principiu de igienă pe care știința va face, fără îndoială, într-o zi să fie luat în considerare.

Putem, deci, să ne sustragem de la aceste influențe care emană de la o sursă inaccesibilă mijloacelor materiale? Fără nicio îndoială; căci, așa cum curățăm locurile insalubre prin distrugerea sursei miasmelor pestilențiale, putem curăța atmosfera morală care ne înconjoară, dacă ne sustragem de la influențele pernicioase ale fluidelor spirituale nesănătoase și acest lucru, mai ușor decât putem scăpa de exalările mlăștinoase, pentru că depinde unicamente de voința noastră și acolo, nu va exista unul dintre cele mai mici beneficii ale Spiritismului, când va fi înțeles și mai presus de toate, practicat universalmente.

Un principiu perfectamente dovedit pentru orice Spiritist, este că calitățile fluidului perispiritual sunt direct proporționale cu calitățile Spiritului încarnat sau dezîncarnat; cu cât sentimentele sale sunt mai elevate și degajate de influența materiei, cu atât fluidul său este mai purificat. Conform gândurilor care domină într-un încarnat, el radiază fluide impregnate de acele gânduri care îl viciază sau îl curăță, fluide realmente materiale, deși impalpabile, invizibile pentru ochii corpului, dar perceptibile simțurilor perispirituale și vizibile pentru ochii sufletului, pentru că ele impresionează fizic și adoptă aparențe foarte diferite pentru cei care sunt înzestrați cu viziune spirituală.

Prin simplul fapt al prezenței încarnaților într-o adunare, fluidele ambientale vor fi așadar salubre sau insalubre, conform gândurilor dominante care vor fi bune sau rele. Cine contribuie cu gândurile sale de ură, invidie, gelozie, orgoliu, egoism, animozitate, cupiditate, falsitate, ipocrizie, bârfă, răutate, pe scurt, gânduri extrase din sursa pasiunilor rele, răspândește în jurul său efluvii fluidice nesănătoase, care reacționează asupra celor din jur. Într-o adunare, dimpotrivă, unde fiecare nu ar aduce decât sentimente de bunătate, caritate, umilitate, de devotament dezinteresat, de bunăvoință și iubire de aproape, aerul este impregnat de emanații sănătoase în mijlocul cărora simte că trăiește mai în largul său.

Dacă considerăm acum că gândurile atrag gânduri de aceeași natură, că fluidele atrag fluide similare, înțelegem că fiecare individ aduce cu el un cortegiu de Spirite simpatice bune sau rele și că astfel, aerul este saturat de fluide în raport cu gândurile care predomină. Dacă gândurile rele sunt în minoritate, ele nu împiedică apariția bunelor influențe să se producă, ci le paralizează. Dacă ele domină, ele debilitează radiația fluidică a Spiritelor bune, sau chiar uneori, împiedică fluidele bune să penetreze în acel mediu, la fel cum ceața debilitează sau împiedică razele soarelui.

Care este, deci, mijlocul de sustragere de influența fluidelor rele? Acest mijloc reiese chiar din cauza care produce răul. Ce facem când recunoaștem că un aliment este contrar sănătăți? Îl respingem și îl înlocuim cu un aliment mai sănătos. Deoarece sunt gândurile rele cele care generează fluidele rele și le atrag, sunt necesare eforturi pentru a nu avea decât bune, respingând tot ce este rău, precum respingem un aliment cu care putem deveni bolnavi, pe scurt, să lucrăm pentru ameliorarea morală și o să ne servim de o comparație din Evanghelie: «nu curățați vasul numai pe dinafară, ci curățați-l mai ales pe dinăuntru.»

 

Când umanitatea se va ameliora, va vedea purificată atmosfera fluidică în mijlocul căreia trăiește, pentru că nu-i va trimite decât fluide bune, iar acestea din urmă vor opune o barieră invaziei celor rele. Dacă într-o zi pământul va ajunge să fie populat de oameni care practică între ei legile divine ale iubirii și carității, fără îndoială, că nu se vor găsi acolo decât în condiții de igienă fizică și morală, cu totul altele decât cele care există astăzi.

Acest timp este încă departe, fără îndoială, dar între timp, aceste condiții pot exista parțial și corespunde adunărilor spiritiste să dea exemplu. Cei care au posedat lumina vor fi cu atât mai reprobabili, cu cât au avut mai mult între mâinile lor mijloacele de-a se lumina; vor fi pasibili de responsabilitatea întârzieri pe care exemplul și reaua lor voință va fi contribuit la ameliorarea generală.

Este aceasta o utopie, o vană declamație? Nu; este deducere logică din însăși faptele pe care ni le revelă în fiecare zi spiritismul. Într-adevăr, Spiritismul ne demonstrează că elementul spiritual, care până în prezent a fost considerat drept antiteza elementului material, are, cu acesta din urmă, o conexiune intimă, de unde rezultă o multitudine de fenomene neobservate sau neînțelese. Când știința va fi asimilat elementele furnizate de Spiritism, va extrage din ele noi și importante resurse pentru propria ameliorare materială a umanității. În fiecare zi vedem astfel că se extinde cercul de aplicații ale doctrinei, care este departe, precum cred încă unii, de-a fi restrâns la puerilul fenomen de mese rotative sau alte efecte de pură curiozitate. Spiritismul nu a luat realmente avânt, decât atunci când a intrat pe calea filozofică; este mai puțin amuzant pentru unii oameni, care nu căutau decât o distracție, dar este mai bine apreciat de oamenii serioși și va fi cu atât mai mult, pe măsură ce va fi mai bine înțeles în consecințele sale.

Allan Kardec – Revista Spiritistă
Tradus de Societatea Spiritistă Română