Revista Spiritistă – Jurnal de Studii Psihologice, anul 12, nr.2, februarie 1869 Citind un ziar, am găsit această frază proverbială: În Franța, ridicolul ucide întotdeauna. Acest lucru ne-a sugerat următoarele reflecții: De ce în Franța, mai degrabă decât în altă parte? Este că aici, mai mult decât în altă parte, spiritul, în același timp fin, caustic și jovial, captează la prima vedere latura plăcută sau ridicolă a lucrurilor; o caută din instinct, o simte, o devinează, o miroase, ca să spunem așa; o descoperă acolo unde alții nu o percep și o pun în evidență cu abilitate. Dar spiritul francez…
Categorie: Spiritism
Dumnezeu este peste tot
Revista Spiritistă – Jurnal de Studii Psihologice, anul 9, nr. 5, mai 1866 Cum Dumnezeu, atât de mare, atât de puternic, atât de superior tuturor, poate să se amestece în detalii infime, să se preocupe de cele mai mici acțiuni și de cele mai mici gânduri ale fiecărui individ? Aceasta este întrebarea pe care ne-o punem adesea. În starea lor actuală de inferioritate, oamenii nu-l pot decât cu greu înțelege pe Dumnezeu infinit, pentru că ei înșiși sunt restrânși și limitați. De aceea și-L figurează restrâns și limitat ca ei. Și-L reprezintă ca o ființă circumscrisă și își fac de…
Spiritismul fără spirite
Revista Spiritistă – Jurnal de Studii Psihologice, anul 9, nr. 4, aprilie 1866 Am văzut în ultimul timp o sectă care încerca să se formeze, arborând drept steag: «Negarea rugăciunii.» Întâmpinată, la început, de un sentiment general de reprobare, nici măcar nu a putut supraviețui. Oamenii și Spiritele s-au unit pentru a respinge o doctrină care era în același timp o ingratitudine și o revoltă contra Providenței. Aceasta nu a fost dificil, căci, ofensând sentimentul imensei majorități, secta și-a purtat în sine principiul său distructiv. (Revista Spiritistă din ianuarie 1866) Iată, acum, o altă sectă care încearcă un teren nou.…
Eseu teoretic despre vindecarea instantanee
Revista Spiritistă – Jurnal de Studii Psihologice, anul 11, nr. 3, martie 1868 Dintre toate fenomenele spiritiste, unul dintre cele cu totul extraordinare este, fără îndoială, cel al vindecărilor instantanee. Înțelegem vindecările produse prin acțiunea susținută a unui bun fluid; dar se întreabă, cum acest fluid poate opera o transformare subită în organism și mai ales, de ce individul care posedă această facultate nu are acces la toți cei care sunt afectați de aceeași maladie, admițând faptul că există specialități. Simpatia fluidelor este un motiv, fără îndoială, dar care nu satisface în totalitate, pentru că nu are nimic pozitiv și…
Medicii – Mediumuri
Revista Spiritistă – Jurnal de Studii Psihologice, Anul 10, nr. 10, octombrie 1867 Médianimique- Medianimistic. Calitatea puterii mediumurilor. Facultate medianimistică Doamna Contesă de Clérambert, despre care am vorbit în articolul precedent, a oferit una din varietățile facultății de vindecare care se prezintă sub o infinitate de aspecte și nuanțe adecvate aptitudinilor speciale ale fiecărui individ. Ea, după părerea noastră, era modelul care ar putea fi mulți medici; ceea ce mulți vor fi, fără îndoială, când vor intrat pe calea spiritualității pe care le-o deschide Spiritismul, căci mulți vor vedea că se dezvoltă în ei facultățile intuitive care le vor fi de…
Atmosfera spirituală
Revista Spiritistă – Jurnal de Studii Psihologice, anul 10, nr. 5, Mai 1867 Spiritismul ne învață că spiritele constituie populația invizibilă a globului, că ele sunt în spațiu și printre noi, ne văd și ne înghioldesc fără încetare, astfel încât, atunci când ne credem singuri, avem în mod constant martori secreți ai acțiunilor și gândurilor noastre. Acest lucru poate părea jenant pentru anumite persoane, dar de vreme ce este astfel, nu poate fi împiedicat să fie; depinde de fiecare să facă ce înțeleptul nu s-ar fi temut dacă casa lui ar fi din sticlă. Fără îndoială, tocmai acestei cauze…
Considerații despre rugăciune în spiritism
Revista Spiritistă – Revista de Studii Psihologice, anul 9, nr. 1, Ianuarie 1866 Fiecare este liber să considere lucrurile în felul său, iar noi, care reclamăm această libertate pentru noi, nu o putem nega altora. Dar, pentru faptul că o opinie este liberă, nu rezultă că nu se poate discuta, să i se examineze punctele tari și slabe, să i se cântărească avantajele sau dezavantajele. Noi spunem aceasta, cu referire la negarea utilității rugăciunii, pe care unele persoane vor să o erijeze într-un sistem pentru a o face drapelul unei școli dizidente. Această opinie poate fi rezumată astfel: «Dumnezeu…
Introducere în studiul fluidelor spirituale
Revista Spiritistă – Jurnal de Studii Psihologice, anul 9, nr. 3, Martie 1866 I Fluidele spirituale joacă un rol important în toate fenomenele spiritiste sau mai bine spus, ele sunt chiar principiul acestor fenomene. Până în prezent mi-am limitat să spunem că un astfel de efect este rezultatul unei acțiuni fluidice; dar acest fapt general, suficient la început, nu mai este suficient atunci când vrem să scrutăm în detaliu. Inițial, Spiritele și-au limitat cu înțelepciune învățătura lor; mai târziu, au atras atenția asupra acestei grave chestiuni a fluidelor și nu doar într-un singur centru au abordat-o, a fost aproape în…
Statistica sinuciderilor
Revista Spiritistă – Jurnal de Studii Psihologice, anul 5, nr. 7, Iulie 1862 Se citește în Secolul lui……Mai 1862: «În Comedia socială din secolul al nouăsprezecelea, în nouă carte pe care M.B. Gastineau tocmai a publicat-o con la editorial Dentu, găsim această curioasă statistică a sinuciderilor: «S-a calculat că de la începutul secolului, numărul sinuciderilor în Franța nu se elevă la mai puțin de 300000; și această estimare este posibil mai mică decât adevărata, pentru că statisticile ne furnizează rezultate complete doar din anul 1836. Din 1836 până în 1852, adică într-o perioadă de 17 ani, au existat 52126 sinucideri, o medie…
Necesitatea încarnării
Revista Spiritistă – Jurnal de Studii Psihologice, anul 7, nr. 2, Februarie 1864 (Societatea Spiritistă de Sens. – Medium, M. Percheron) Dumnezeu a vrut ca Spiritul omului să fie legat de materie pentru a suferi vicisitudinile corpului cu care el se identifică până în punctul de a se amăgi și a-l lua drept el însuși, în timp ce nu este decât închisoarea sa temporară; este ca și cum un prizonier se confunde cu zidurile temniței sale. Materialiștii sunt foarte orbi să nu perceapă eroarea lor; căci, dacă ar vrea să reflecteze puțin în mod serios, ar vedea că nu prin…
