Apostolul Spiritismului
S-a născut la 1 ianuarie 1846 în mica localitate Frog, lângă Toul, în Franța. Fiul lui José și Ana Lucia Denis, o familie extrem de umilă și cu reduse resurse economice, lucru care a făcut ca Leon Denis să trebuiască să muncească de la o vârstă foarte fragedă, lăsându-și studiile deoparte. Chiar și așa, dorința sa de a învăța și infatigabila sa curiozitate l-a făcut să profite de fiecare minut pentru a studia tot felul de opere edifiante și îmbogățitoare, în loc să-și folosească puținul timp liber în activități distractive sau frivole, s-a convertit într-un mare autodidact.
Primul său loc de muncă la avut la nouă ani, cu tatăl său în Casa de Monede, iar mai târziu la 16 ani a început să lucreze într-o fabrică de faianță, deoarece veniturile în casă erau insuficiente. Acest lucru, a redus studiile sale la câteva clase în timpul serii. Îi plăcea să studieze, dar mai ales îi plăcea geografia, istoria și științele naturii. Unul din visele sale era să călătorească în toată lumea, lucru pe care îl va obține la 18 ani datorită faptului că a avut un loc de muncă ca reprezentant comercial care l-a obligat să călătorească constant prin toată Franța, Italia, Elveția, Algeria….
Era fascinat de muzică, îi plăcea în special pianul. Îl pasiona pisicile, nu fuma, considera apa ca fiind băutura ideală și era aproape complet vegetarian.
Avea obiceiul de a vizita tot tipul de librării, până când într-o zi a observat o carte care i-a schimbat modul de a vedea lucrurile pentru totdeauna. A găsit pe un raft “Cartea Spiritelor” de Allan Kardec. Fără să se gândească de două ori a cumpărat-o și a fugit acasă să o citească. Leon Denis s-a referit la această carte cu aceste cuvinte: “Am găsit soluția clară, completă și logică despre problema universală. Convingerea mea a devenit fermă. Teoria spiritistă mi-a disipat indiferența și îndoielile.” Avea 18 ani în acel moment.
În acea perioadă, în jurul anului 1864 în Franța era de modă “Mesele vorbitoare” unde grupuri de oameni se adunau în jurul meselor pentru a pune întrebări spiritelor și pentru a obține fenomene de această natură. Acest lucru, a atras foarte mult atenția lui Leon, dar din cauza puținului timp liber de care dispunea a început să studieze singur fenomenul. Aceste studii au întârziat mult timp până când au dat roade, chiar ajungând să se descurajeze și fiind pe punctul de a le lăsa deoparte, chiar dacă mulțumită lui Dumnezeu într-un final nu a fost așa. Leon Denis a opinat în această privință: “Se pare că invizibilul vrea să ne examineze, măsurând gradul nostru de perseverență, exigând o anumită maturitate de spirit înainte de a ne oferii secretele lui.”
În 1867, la Tours a avut loc un eveniment foarte important. Allan Kardec a fost invitat de niște prieteni în acel oraș pentru a susține o conferință despre „Obsesie”. Leon Denis a fost foarte impresionat de figura marcantă a lui Allan Kardec. În următorii ani, avut oportunitatea să fie alături de Kardec de două ori în timpul conferințelor pe care le-a susținut în Tours.
În 1870, din cauza războiului care avut loc și ai invaziei germane, este obligat să-și parcheze studiile pentru a se înrola în armată, unde ajunge să fie locotenent. Semnând negocierile de pace s-a întors la munca sa și în călătoriile sale, a profitat de ocazie pentru a susține conferințe despre Libertate și Patriotism.
În același timp, a asistat în casa lui Sr. Aguzoly la sesiuni mediumnice și unde Leon Denis a început să dezvolte mediumnitatea de scriere și clarvidență. În aceste sesiuni este unde a cunoscut pe cel care s-a prezentat ca fiind ghidul său spiritual și care va fi alături de el timp de 50 de ani, Jerónimo de Praga. Aceste sesiuni au continuat săptămânal până în 1877, timp în care continua să se pregătească studiind și susținând conferințe despre materialism, suflet, Dumnezeu…….
În jurul anului 1880, se creează în Franța “Liga didactică” fundată de Jean Mace, a cărui secretar este Leon Denis, care luptă pentru o educație gratuită, obligatorie și laică. Denis a realizat pe această temă multe discursuri, lucru care l-a făcut foarte cunoscut în Franța.
Dar abia în 1882, începe călătoria sa ca divulgator spiritist. S-a confruntat cu mari obstacole cum ar fi materialismul și pozitivismul, inclusiv cu alte curente religioase în mod clar înfruntate cu spiritismul, care aveau o mare intenție de al ridiculiza. Leon reușește să înfrunte problemele cu marele ajutor oferit de lumea spirituală.
În 1885 scrie cartea “De ce-ul vieții” unde dă o definiție foarte clară și concisă asupra la ceea ce este Spiritismul.
În 1889, în timpul primului Congres Internațional Spiritist a susținut un discurs explicând teoria Kardeciană, pentru care a primit o mare ovație. A prezidat cel de-al doilea Congres Internațional Spiritist, iar în cel de-al 10-lea era deja cunoscut sub numele de “Apostolul Spiritismului.”
La sfârșitul anului 1890, iese la lumină cartea sa “După moarte” care îl situează ca scriitor în prima linie, ediția fiind terminată foarte repede. Leon Denis era solicitat de ziarele și revistele epocii.
A treia carte a apărut în 1903, în același an în care mama lui a desîncarnat și s-a numit “În invizibil” unde explică și rezumă rezultatul studiilor sale, de atâți ani, despre mediumnitate.
În 1908, deoarece a fost din ce în ce mai slăbită vederea, Leon Denis a suferit o intervenție chirurgicală la ochi cu care nu a obținut mari rezultate. Din această cauză, el învață Braille și are ajutorul secretarilor pentru a continua corespondența, cărțile și studiile sale.
În 1911 tocmai când a reușit să editeze cartea “Problema ființei și a destinului” s-a îmbolnăvit grav din cauza unei pneumonii, din care a reușit să se recupereze.
Foarte interesat de figura lui Ioana d’Arc, scrie cartea “Adevărul despre Ioana d’Arc” care când a fost reeditată, a fost publicată cu numele de “Ioana d’Arc medium.” Este bazată pe relatări istorice și a completat-o cu comunicări mediumnice oferite de propria Ioana lui Leon timp de câțiva ani.
În 1914 a izbucnit Primul Război Mondial, lucru care i-a produs o mare durere și tristețe. Scrie mai multe articole despre război care sunt publicate în Revista Spiritistă, condusă în acel moment de Jean Meyer. În acel moment, Leon era practic orb. Puțin timp mai târziu, apare o compilație a acestor articole cu numele “Lumea invizibilă și Războiul”.
Anul 1922 îl dedică aprecierilor artistice, în cartea sa “ Spiritismul și Arta”, scriind în special despre muzică, una dintre marile sale pasiuni de care întotdeauna s-a bucurat în timp ce lucra și de care s-a interesat în timpul cercetărilor sale mediumnice, realizând să obțină comunicări de la spiritul pe care l-a cunoscut, în ultima sa încarnare, ca marele muzician Massenet, vorbindu-i despre muzica pământească și armonia în lumea spirituală, percepții pe care Leon Denis a știut să le plasmeze cu măiestrie în paginii emoționante.
În 1924 a scris cartea “Spiritismul și chestiunile sociale”, oferind o explicație rațională asupra temei în lumina reîncarnării, susținută de legea de cauză și efect. Poziția sa cu privire la ideile sociale era analogă cu cea a filosofului francez Jean Jaurés; adică avantajul de a pune în practică Dreptul și Justiția de acord cu efortul și moralul fiecăruia.
La vârsta de 81 de ani, în 1927, scrie ultima sa carte numită “Geniul Celtic și Lumea Invizibilă” în care, în partea finală, se găsesc câteva mesaje date de Allan Kardec ca spirit către Leon Denis.
La 12 martie 1927, Leon Denis a desîncarnat din cauza pneumoniei. Ultimele sale cuvinte au fost pentru secretarul său, Georgette, spunându-i să-i trimită ultima sa carte lui Meyer ca să fie publicată. Înmormântarea, modestă și cu umilință, s-a desfășurat în cimitirul La Salle din Tours, la cererea lui Leon.
Oricum ar fi, putem spune că credința în reveniții este universală. În mod evident, este fondată pe intuiția existenței Spiritelor și pe posibilitatea de a comunica cu ele. Prin urmare, orice Spirit care își manifestă prezența sa, fie prin scrierea unui medium, fie simplamente prin lovirea unei mese, ar fi un revenit. Dar, se rezervă generalmente acel nume aproape sepulcral pentru cei care devin vizibili și care, se presupune că, după cum spune pe bună dreptate Academia, vin în circumstanțe mai dramatice. Sunt poveștile bunicii? Faptul, în sine, nu; accesoriile, da. Se știe că Spiritele se pot manifesta la vedere, chiar și sub o formă tangibilă, este ceea ce este real. Dar, ceea ce este fantastic sunt accesoriile, a căror teamă exagerează totul și care însoțesc, în mod obișnuit, acest fenomen foarte simplu în sine, care se explică printr-o lege completamente naturală și, în consecință, care nu are nimic minunat, dar nici diabolic. Atunci, de ce, ne este frică de cei reveniți? Precizamente din cauza acelor accesorii, pe care imaginația se complace să le facă înspăimântătoare, pentru că s-a speriat și poate crede că vede ceea ce nu a văzut.
Boli ca leucemia, anemia aplastică, limfomul și deficiențele imunitare pot fi tratate cu un transplant de măduvă osoasă. Găsirea unui donator compatibil este un proces dificil, drept pentru care este esențial ca fiecare persoană care îndeplinește condițiile necesare să doneze măduvă osoasă.În fiecare an, numărul persoanelor care suferă de boli de sânge crește. Din păcate, se estimează că acest număr va continua să crească în mod considerabil. Prin urmare, din ce în ce mai mulți pacienți vor avea nevoie de un donator de măduvă osoasă pentru realizarea unui transplant.Tulburări ca leucemia, anemia aplastică, limfomul și deficiențele imunitare pot fi tratate cu un transplant de celule stem hematopoietice. Această procedură mai este cunoscută și sub denumirea de transplant de măduvă osoasă.Există însă o problemă: în Statele Unite, de pildă, șansele unui pacient de a găsi un donator compatibil în sânul familiei sale este de doar 25-30%. Din acest motiv, majoritatea pacienților sunt nevoiți să aștepte până când sistemul sanitar reușește să le găsească un donator de măduvă osoasă.Vestea bună este că și numărul persoanelor dispuse să doneze se află în creștere. Se estimează că 22 de milioane de persoane din 48 de țări s-au înregistrat pentru a dona măduvă osoasă.Însă problema este faptul că măduva osoasă a donatorului trebuie să fie 100% compatibilă cu pacientul în cauză. Conform specialiștilor, doar o persoană din 40.000 prezintă măduvă osoasă compatibilă cu un pacient oarecare.Așadar, este foarte important ca numărul donatorilor să continue să crească.
Măduva osoasă este un țesut spongios găsit în interiorul oaselor corpului. Principala funcție a acesteia este producerea globulelor roșii. Măduva osoasă conține celule stem, care au un rol important în ceea ce privește celelalte țesuturi ale organismului.
Este aceea care operă în mediul în care se găsește mediumul, atinge evenimente care se dezvoltă chiar acolo și care poate fi considerată ca fiind facultatea în primele sale etape. Mediumul poate vedea spiritele prezente, culori, lumini, forme. Poate vedea, de asemenea, semne, imagini și simboluri proiectate mental de instructori invizibili sau de oricare alt Spirit în câmpul său vizual.
În studiul intuiției nu există loc pentru termeni actuali, atât de apreciați de “conștient, subconștient și inconștient” în sensul restrictiv care le este dat, deoarece adevăratele realizări spirituale nu divid mintea, ci dimpotrivă, o unifică, o dilată, pentru a le integra în mintea universală.
În perioada istorică cunoscută sub numele de Pax Augusta este când, într-o noapte liniștită și rece de aprilie, se naște în munții Iudeii, Iisus, extraordinarul pacificator al umanității. În acel moment, Pământul primește cea mai formidabilă și extraordinară ființă pe care gândul o poate concepe. Într-o peșteră de piatră se naște un copil care este Regele Umanității. El vine să predice învățăturile iubirii și să schimbe structura realității. Nouăsprezece secole mai târziu, Ernest Renan, Nemuritorul academiei din Franța, va avea ocazia să spună că Isus este atât de mare încât nu a încăput în istorie, nașterea sa a împărțit istoria înainte și după El.
Am lăsăt sentimentul pur creștin, adulterând învățătura lui Isus și a unui Dumnezeu care poate fi găsit în orice loc, adorând imagini și statui. În numele lui Isus, au fost distruse culturile, religiile, populațiile etc., și totuși, Iisus niciodată nu s-a impus, el pur și simplu și-a expus învățăturile sale. Mesajul lui Isus este de iubire, este simplu, iar viața creștină este frumoasă și simplă. Nouă ne plac lucrurile complicate și preferăm să credem în sisteme pe care nu ajungem să le înțelegem. Cruciadele și inchiziția demonstrează cât de mult s-a îndepărtat creștinismul de Hristos.
Înțelegerea lumii nu este exprimată doar în concepte definite de o știință încă în scutece, formule matematice și teorii imprecise.
Principalul vehicul de exprimare a artei, este sentimentul, care definește emoțiile pozitive și negative pentru a fi luate în considerare. Artistul este cel care posedă capacitatea de a raționaliza sentimentul și manifestarea sa artistică, reprezentând experiența sa interioară.
asemenea, rămâne la latitudinea și gustul fiecăruia, în aprecierile pe care le face.”
“…..Da, Spiritismul deschide un nou câmp artei, imens și neexplorat încă, iar atunci când artistul reproduce cu convingere lumea spirituală, va lua asemenea origini ca cele mai sublime inspirații, iar numele său va trăi în secolele viitoare, deoarece preocupările materiale și efemere ale vieții prezente, vor fi substituite de studiul vieții viitoare și eterne ale sufletului.”
“Nici inteligența elevată, nici imaginația, nici cele două lucruri împreună nu fac geniu. Iubire! Iubire! Iubire! Iată sufletul geniului.”
Patrimoniul lăsat a fost o valoroasă moștenire muzicală care, cu doar patru ani, executa deja la pian lucrări clasice ale unor autori cunoscuți. A afirmat că dialoga cu prieteni spirituali, care îi povesteai pasaje ale pasiunii lui Hristos și care l-au stimulat către studiul muzical. Se trezea peste noapte, fiind în transă menținea conversații cu ei afirmând că primește sfaturi și îndrumări.
El a spus: “Eu, uneori, alergam la biroul meu fără să mă deranjez să îndrept o foaie de hârtie întoarsă și scriam opera mea în versuri de la început până la sfârșit, fără să mă mișc. În acest scop, de preferință luam un creion, care mă ajuta să trasez mai bine caracterele, pentru că uneori aș fi putut să mă trezesc din poezia mea de somnambul sau să mă distrag cu scârțâitul penei și să înec la nașterea sa o mică producție.”
“Arta, ne oferă aprecieri ale formelor universale, făcându-le aparente și sensibile.”
Oameni de geniu au trăit în toate epocile și au lăsat ca patrimoniu, magnifice opere literare care exteriorizează fertilitatea inteligenței sau a sentimentelor lor. Aparținând diferitelor școli și discipline, acești artiști reflectă cu bună știință sau nu, experiențele lor spirituale devenind adevărați cronicari ai lumii invizibile din care își extrag inspirațiile.
După publicarea primei cărții din Codificarea Spiritistă, “Cartea Spiritelor”, Allan Kardec publică în 1959, cartea: Ce este Spiritismul? Textul acestei cărții nu este util doar pentru începători, care în foarte puțin timp și cu foarte puține eforturi vor putea să obțină din ea noțiunile cele mai esențiale ale doctrinei spiritiste, dar și pentru adepți, căci le proporționează informațiile necesare pentru aș putea răspunde obiecțiilor, care nu vor întârzia să se prezinte și chiar mai mult decât atât vor găsi reunite, într-un cadru redus și cu o imagine de ansamblu, principiile pe care întotdeauna trebuie să le aibă prezente.
„N-aș schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume”, afirma la Luneville, în Franța, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX- lea”. Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentați reprezentanți ai generației pașoptiste contribuind activ în lupta pentru Unirea Principatelor Românești.
