Jupiter și câteva alte lumi

Revista Spiritistă – Revista de Studii Psihologice, anul 1, nr. 3 , Martie 1858

La sfârșitul articolului veți găsi Scala Spiritistă, complement necesar pentru o mai bună înțelegere.

Înainte de a intra în detaliile revelațiilor pe care Spiritele ni le-au făcut asupra stării diferitelor lumi, să vedem la ce consecință logică putem ajunge noi înșine și doar prin propriul raționament. Am dori să facem referire acum la Scala spiritistă dată în numărul anterior; rugăm persoanele care doresc să aprofundeze în mod serios această nouă știință, să studieze cu atenție acel tablou și să-l penetreze, ei vor găsi acolo cheia mai multor mistere.

Lumea Spiritelor se compune din sufletele tuturor oamenilor de pe Pământ și din alte sfere, degajați de legăturile corporale; de asemenea, toți oameni sunt animați de Spirite încarnate în ei. Prin urmare, există solidaritate între aceste două lumi: oameni vor avea calitățile și imperfecțiunile Spiritelor la care sunt uniți; Spiritele vor fi mai mult sau mai puțin bune sau rele, conform progresului pe care l-au făcut în timpul existenței corporale. Aceste câteva cuvinte rezumă întreaga doctrină. Cum actele oamenilor sunt produsul liberului său arbitru, ei poartă pecetea perfecțiunii sau imperfecțiunii Spiritului care le solicită. Prin urmare, ne va fi foarte ușor să ne facem o idee de starea morală a oricărei lumi, conform natura Spiritelor care o locuiesc; am putea, într-un anumit fel, să descriem legislația sa, să trasăm tabloul utilităților, obiceiurilor și relațiilor lor sociale.

Să presupunem, deci, un glob exclusivamente locuit de Spirite din clasa a noua, de Spirite impure și să ne transportăm acolo prin intermediul gândului. Vom vedea toate pasiunile dezlănțuite și neînfrânate; stare morală în ultim grad de abrutizare; viața animală în toată brutalitatea sa; fără legături sociale, pentru că fiecare trăiește și acționează pentru el însuși și pentru aș satisface apetitul sau grosolan; egoismul împărățește acolo ca suveran absolut și poartă cu el ura, invidia, gelozia, lăcomia și crima.

Să trecem acum într-o altă sferă, unde se găsesc Spirite din toate clasele celui de-al treilea ordin: Spirite impure, Spirite lejere, Spirite pseudosavant, Spirite neutre. Știm că în toate clasele acestui ordin răul domină; dar fără să aibă gândul de bine, cel al răului descrește pe măsură ce se îndepărtează de ultimul rang. Egoismul este întotdeauna principalul mobil al acțiunilor, dar obiceiurile sunt mai suave, inteligența mai dezvoltată; răul este puțin deghizat, el este adornat și machiat. Tocmai aceste calități dau naștere la un alt defect, cel al orgoliului; pentru că clasele mai elevate sunt destul de luminate pentru a avea conștiința superiorității lor, dar nu suficientă pentru a înțelege ce le lipsește; de aici, tendința lor la sclavismul claselor inferioare sau a raselor mai slabe pe care le țin sub jugul lor. Nu au sentimentul de bine, nu au decât instinctul de eu și folosesc inteligenta lor în a profita să-și satisfacă pasiunile lor. Într-o astfel de societate, dacă elementul impur domină, va înrobi pe celălalt; în caz contrar, cei mai puțini răi, vor încerca să își distrugă adversarii săi; în toate cazurile, va fi o luptă, o luptă sângeroasă, o luptă de exterminare, pentru că sunt două elemente care au interese opuse. Pentru a proteja bunurile și persoanele, vor fi necesare legi;  dar aceste legi vor fi dictate de interesul personal și nu de justiție; cel mai puternic le va face în detrimentul celui slab.

Să presupunem acum o lume în care, printre elementele rele pe care tocmai le-am văzut, se găsesc unele de al doilea ordin; atunci, în mijlocul perversități vom vedea ca apar anumite virtuți. Dacă cei buni sunt în minoritate, ei vor fi victimele celor răi; dar pe măsură ce preponderența lor crește, legislația va fi mai umană, mai echitabilă, iar caritatea creștină nu va fi pentru toți o literă moartă. Din acest bine se va naște alt viciu. În ciuda războiului pe care cei răi declară fără încetare celor buni, ei nu se pot abține să-i stimeze în forul lor interior. Văzând ascendentul virtuții asupra viciului și neavând nici forța, nici voința de a o practica, ei încearcă să o parodieze și își pun mască. De aici ipocriți atât de numeroși în fiecare societate în care civilizația este imperfectă.

Continuând călătoria noastră printre lumi, să ne oprim în aceasta care ne va da puțin răgaz de la tristul spectacol pe care tocmai l-am văzut. Ea nu este locuită decât de Spiritele din cel de-al doilea ordin. Ce diferență! Gradul de purificare la care au ajuns exclude printre ei orice gând rău și numai acest cuvânt ne dă o idee de starea morală a acestui loc fericit. Legislația este foarte simplă acolo, pentru că oameni nu trebuie să se apere unii de alții; nimeni nu vrea să-i facă rău aproapelui său, nimeni nu își însușește ceea ce nu îi aparține, nimeni nu caută să trăiască în detrimentul vecinului său. Totul respiră bunăvoință și iubire; cum oamenii nu caută să își facă rău, nu exista ură; egoismul este necunoscut și ipocrizia ar fi fără obiectiv. Cu toate acestea, acolo nu împărățește egalitate absolută, deoarece egalitatea absolută supune o identitate perfectă în dezvoltarea intelectuală și morală; vedem, prin intermediul scalei spiritiste, că al doilea ordin cuprinde mai multe grade de dezvoltare; prin urmare, vor exista în acea lume inegalități, pentru ca unii sunt mai avansați ca alții; dar, cum printre ei doar există gândul de bine, cei mai elevați nu vor concepe orgoliul și nici ceilalți gelozia. Cel inferior înțelege ascendența superiorului său și se supune, pentru că acea ascendență este puramente morală și nimeni nu o folosește pentru a oprima.

Consecințele pe care le tragem din aceste tablouri, deși sunt prezentate de o manieră ipotetică, nu sunt perfectamente raționale și oricare poate deduce starea socială a unei lumi oarecare în conformitate cu proporția elementelor morale din care se presupune că sunt compuse. Am văzut, abstracție făcând revelația Spiritelor, că toate posibilitățile sunt pentru pluralitatea lumilor. Acum bine, nu este mai puțin rațional să gândim că nu suntem toți în același grad de perfecțiune și că, din acest motiv, supozițiile noaste s-ar putea să fie realități. Noi nu cunoaștem decât o singură manieră pozitivă: a noastră. Ce rang ocupă în această ierarhie? Vai! Este suficient să considerăm ce se întâmplă acolo, pentru a vedea că este departe de a merita primul rang și suntem convinși că citind aceste rânduri și-a marcat deja locul. Când Spiritele ne spun că lumea noastră este, dacă nu ultima, cel puțin printre cele din urmă, că din nefericire, bunul simț ne spune că nu se înșală; avem multe de făcut pentru a o eleva la rangul celei pe care am descris-o ultima dată și am avut mare nevoie ca Hristos să vină să ne arate calea.

Cât despre aplicația pe care noi o putem face din raționamentul nostru cu referire la diferitele globuri ale vârtejul nostru planetar, noi nu avem decât învățătura Spiritelor; cu toate acestea, pentru oricine nu admite decât probele palpabile, este pozitiv faptul că afirmația lor, în acest sens, nu are certitudinea experimentării directe. Totuși, nu acceptăm noi cu încredere în fiecare zi descrierile pe care călătorii le fac despre regiunile pe care noi nu le-am văzut niciodată? Dacă noi ar trebui să credem doar ceea ce vedem, nu am crede mare lucru. Ceea ce dă aici o anumită greutate la ceea ce spun Spiritele, este corelația care există între ele, cel puțin în ceea ce privește punctele principale. Pentru noi, care am fost de o sută de ori martori la aceste comunicări, care le-am putut aprecia în cel mai mic detaliu, care am scrutat pe cel puternic și pe cel slab, observând similitudini și contradicții, noi găsim toate caracterele probabilității; Totuși, noi le dăm doar ca beneficiu de inventariere și ca titlu informativ, la care fiecare este liber să-i atașeze importanță care o judecă apropiată.

Conform Spiritelor, planeta Marte este chiar mai puțin avansată ca Pământul; Spiritele care sunt încarnate acolo par a aparține aproape în mod exclusiv clasei a noua, cea a Spiritelor impure, astfel încât primul tablou prezentat mai sus ar fi imaginea acestei lumi. Mai multe globuri mici sunt, în câteva nuanțe, apropiate aceleiași categorii. Iar, Pământul vine după; majoritatea locuitorilor săi aparțin în mod incontestabil tuturor claselor celui de al treilea ordin și o mică parte la ultimele clase al celui de al doilea ordin. Spiritele superioare – de la a doua și a treia clasă- îndeplinesc câteodată aici o misiune de civilizare și progres și sunt excepții. Mercur și Saturn vin după Pământ. Superioritatea numerică a Spiritelor bune dau preponderență asupra Spiritelor inferioare, de unde rezultă un ordin social mai perfect, cu relații mai puțin egoiste și în consecință, cu o condiție existențială mai fericită. Luna și Venus sunt mai mult sau mai puțin în același grad și din toate aspectele, mai avansate ca Mercur și SaturnIunona și Uranus ar fi chiar mai superioare a celor din urmă. Se poate presupune că elementele morale ale acestor două planete sunt formate din primele clase ale celui de-al treilea ordin și marea majoritate a Spiritelor din cel de-al doilea ordin. Oamenii sunt infinitamente mai fericiți acolo decât ca pe Pământ, din acest motiv, nu trebuie să susțină aceiași luptă, nici să îndure aceleași tribulații și nu sunt expuși la aceleași vicisitudini fizice și morale.

Din toate planetele, cea mai avansată este, în toate privințele, Jupiter. Acolo este împărăția exclusivă a binelui și a justiției, pentru că există doar Spirite bune. Ne putem face o idee de starea fericită a locuitorilor săi din tabloul pe care l-am prezentat despre o lume locuită fără a împărții Spiritele celui de-al doilea ordin.

Superioritatea lui Jupiter nu este numai în starea morală a locuitorilor săi; este, de asemenea, și în constituția lor fizică. Aceasta este descrierea care ne-a fost dată despre această lume privilegiată, unde regăsim marea majoritate a oamenilor de bine care au onorat Pământul nostru cu virtuțile și talentul lor.

Conformația corpului este aproximativ la fel ca pe Pământ, dar este mai puțin materială, mai puțin densă și de o greutate specific mai ușoară. În timp ce noi ne târâim de un mod penibil pe Pământ, locuitorii lui Jupiter se transportă dintr-un loc în altul atingând doar suprafața solului, aproape fără a se obosii, ca pasărea în aer sau peștele în apă. Cum materia care formează corpul este mai purificată, se disipă după moarte fără a fi supusă la descompunerea prin putrefacție. Acolo nu se cunosc majoritatea bolilor care ne afectează, mai ales cele care au sursa lor în excese de toate tipurile și în devastatoare pasiuni. Alimentația este relaționată cu acel organism eteric; nu ar fi suficient de substanțială pentru stomacul nostru grosier, iar a noastră ar fi prea grea pentru ei; se compune din fructe și plante și, de fapt, acestea provin, în mare parte din mediul înconjurător din care aspiră emanațiile nutritive. Durata vieții este în mod proporțional mult mai mare ca pe Pământ; media echivalează cu cinci secole de ale noastre. Dezvoltarea este, de asemenea, mult mai rapidă, iar copilăria durează abia câteva luni de ale noastre.

Sub acel înveliș lejer Spiritele se degajează ușor și intră în comunicare reciprocă prin gândul lor, fără a exclude însă limbajul articulat. Astfel, a doua vedere este pentru marea majoritate o facultate permanentă; starea lor normală poate fi comparată cu cea a somnambulilor noștri lucizi; de aceea se manifestă nouă mai ușor decât ca celor care sunt încarnați în lumi mai grosiere și mai materiale. Intuiția pe care o au de viitor lor și siguranța care le-o dă conștiința exonerată de remușcări, face ca moartea să nu le cauzeze nici o aprehensiune; o văd venind fără teamă și ca pe o simplă transformare.

Animalele nu sunt excluse din această stare progresivă, fără ca pentru aceasta să se apropie de ceea a omului, inclusiv în raport cu aspectul fizic; corpul lor, mai material se menține pe sol, la fel ca noi pe Pământ. Inteligența lor este mai dezvoltată ca a celor care sunt pe Pământ; structura membrilor respectă toate exigențele de lucru; ei sunt responsabili pentru executarea lucrărilor manuale; sunt servitori și pioni: ocupațiile oamenilor sunt puramente intelectuale. Omul este pentru ei o divinitate, dar o divinitate tutelară care niciodată nu abuză de puterea lui pentru ai oprima.

Spiritele care locuiesc pe Jupiter, se complac în a satisface, atunci când vor să se comunice cu noi, generalmente, la descrierea planetei lor, iar când i-am întrebat motivul, ei au răspuns că este pentru a ne inspira iubirea de bine în speranța de a merge acolo într-o zi. În acest scop,   unul dintre ei, care trăia pe Pământ sub numele de Bernard Palissy, celebrul olar al secolului al șaisprezecelea, a întreprins în mod spontan și fără a i se solicita o serie de desene atât de remarcabile prin singularitatea lor, cât și prin talentul execuției și fiind destinate a ne face cunoscut, în cele mai mici detalii, acea lume atât de străină și atât de nouă pentru noi. Unele dintre ele reconstituie personaje, animale, scene din viața sa privată; dar cele mai remarcabile sunt cele care reprezintă locuințele, adevărate capodopere care nimic de pe Pământ nu ne poate da o idee, pentru că nu seamănă cu nimic din ceea ce cunoaștem; este un gen de arhitectură indescriptibilă, atât de originală și de armonioasă, cu o ornamentație atât de bogată și grațioasă, încât sfidează cea mai fecundă imaginație. Dl. Victoren Sardou, un tânăr scriitor prieten de-al nostru, plin de talent și viitor, dar în nici un caz desenator, a servit de intermediar. Palissy ne-a promis o suită care ne va oferi într-un fel monografia ilustrată a acestei lumii minunate. Să sperăm că această curioasă și interesantă colecție, asupra căreia vom reveni într-un articol special consacrat mediumurilor desenatori, poate într-o zi o să fie dăruită publicului.

În ciuda tabloului atrăgător care ne-a fost oferit, planeta Jupiter nu este cea mai perfectă dintre lumi. Mai sunt și altele, necunoscute nouă, care sunt mult mai superioare fizic și moral și a căror locuitori se bucură de o fericire mult mai perfectă; acolo este casa Spiritelor mult mai elevate, a căror înveliș enteric, nu mai are nici una din proprietățile cunoscute ale materiei.

Am fost întrebați de nenumărate ori dacă gândim că condiția omului de pe Pământ este un obstacol absolut pentru ca el să poată să treacă de pe pământ pe Jupiter fără intermediere. La toate chestiunile care atinge doctrina spiritistă, noi nu răspundem conform propriilor noastre idei, înaintea cărora suntem întotdeauna precauți. Ne limităm să transmitem învățătura care ne-a fost oferită, învățătură pe care noi nu am acceptat-o cu lejeritate sau cu entuziasm imprudent. La întrebarea de mai sus răspundem în mod clar, pentru că acesta este sensul formal al instrucțiunilor noastre și rezultatul propriilor noastre observații: Da, omul care a părăsit Pământul poate merge imediat pe Jupiter, sau într-o altă lume analoagă, pentru că nu este singura din această categorie. Poate el avea certitudinea aceasta? Nu. Poate merge acolo, pentru că există pe Pământ, deși în număr mic, Spirite suficient de bune și dematerializate ca să nu fie deplasate într-o lume în care răul nu are acces. Nu are certitudinea, pentru că s-ar putea să-și facă iluzii cu meritul său personal și pentru că, de asemenea, poate avea o altă misiune de îndeplinit. Cei care pot spera la această favoare nu sunt cu siguranță nici egoiști, nici ambițioși, nici avari, nici ingrați, nici geloși, nici orgolioși, nici vanitoși, nici ipocriți, nici senzualiști și nici unul dintre aceia care sunt dominați de iubirea bunurilor terestre; pentru aceasta ar putea fi totuși necesare lungi și dure probe. Depinde de voința lor.

Allan Kardec – Revista Spiritistă
Tradus de Societatea Spiritistă Română

Scala spiritistă

100.Observații preliminare. – Clasificarea Spiritelor este bazată pe gradul lor de progres, pe calitățile pe care le-au dobândit și pe imperfecțiunile de care încă trebuie să se despuie. Această clasificare, în rest, nu are nimic de absolut: fiecare categorie ne prezintă un caracter definit doar în ansamblu; dar, de la un grad la altul tranziția este imperceptibilă, iar în ceea ce privește limitele, nuanța se șterge ca în regnurile naturii, precum culorile curcubeului sau chiar diferitele perioade ale vieții omului. Putem, deci forma un număr mai mare sau mai mic de clase, conform punctului de vedere din care se consideră chestiunea. Se întâmplă la fel ca cu toate sistemele de clasificării științifice: pot fi mai mult sau mai puțin complete, raționale, comode pentru inteligență. Dar, indiferent cum sunt, nu schimbă cu nimic fondul științei. Prin urmare, Spiritele interogate în acest sens au putut varia, cu privire la numărul categoriilor, fără să aibă nici o consecință. S-a insistat cu această contradicție aparentă, fără a reflecta asupra faptului că Spiritele nu acordă nicio importanță la ce este puramente convențional. Pentru ele, gândul este tot: ei abandonează forma, alegerea termenilor, clasificările; într-un cuvânt, sistemele.

Adăugăm, încă, că această considerare nu trebuie să o pierdem din vedere niciodată: că printre Spirite, la fel ca printre oameni, există foarte ignorante și niciodată nu vom fi îndeajuns de preveniții împotriva tendinței de a crede, că toate trebuie să știe tot pentru că sunt Spirite. Orice clasificare exige o metodă, o analiză și o cunoașterea aprofundată a subiectului. Acum bine, în lumea Spiritelor, cele care au cunoștințe limitate, ca pe Pământ ignoranții, sunt incapabile de-a cuprinde un ansamblu pentru a formula un sistem. Ele nu cunosc sau nu înțeleg, decât de un mod imperfect orice clasificare. Pentru ele, toate Spiritele care le sunt superioare lor aparțin primului ordin, fără să poată aprecia nuanțele cunoașterii, a capacității și moralității care le disting, așa cum se întâmpla printre noi cu omul brut față de oamenii civilizați. Chiar și aceia care sunt capabili pot varia în detalii conform punctului lor de vedere, mai ales când o diviziune nu este absolută. Linné, Jussien, Tournefort, fiecare avea propria lor metodă, iar botanica nu s-a schimbat din acest motiv, căci ei nu au inventat nici plantele și nici caracterele lor; ei doar au observat analogiile conform cărora au format grupurile sau clasele. Astfel, am procedat și noi: nu inventăm nici Spiritele și nici caracterele lor. Am văzut și am observat, le-am judecat după cuvintele și actele lor, apoi le-am clasificat după similitudini, bazându-ne pe datele pe care ni le-au furnizat.

Spiritele admit, generalmente, trei categorii principale sau trei mari diviziuni. În ultima sunt, cele care se situează la baza scalei, Spiritele imperfecte, caracterizate prin predominarea materiei asupra Spiritului și propensiunea lor la rău. Cele din a doua, se caracterizează prin predominarea spiritului asupra materiei și prin dorința de bine: sunt Spiritele bune. Prima, în sfârșit, cuprinde Spiritele pure, care au atins gradul suprem de perfecțiune.

Această diviziune ni se pare perfectamente rațională și prezintă caractere bine definite. Doar, ne-a rămas să evidențiem prin intermediul unui număr suficient de subdiviziuni, principalele nuanțe ale ansamblului. Este ceea ce am făcut cu concursul Spiritelor, ale căror instrucțiuni binevoitoare niciodată nu au lipsit.

Cu ajutorul acestui tabel, va fi ușor să se determine rangul și gradul de superioritate sau de inferioritate ale Spiritelor cu care vom putea intra în relație, în consecință, gradul de încredere și stimă pe care o merită. Este, într-un fel, cheia științei spiritiste, pentru care numai tabelul poate explica anomaliile care le prezintă comunicările, ilustrându-ne inegalitățile intelectuale și morale ale Spiritelor. Trebuie să semnalăm, totuși, că Spiritele nu apar țin întotdeauna exlusivamente, doar aceleiași clase. Progresul lor nu se realizează decât în mod gradual și adesea mai mult într-un sens decât în altul, ele putând reunii caractere din mai multe categorii, ceea ce este ușor de apreciat prin limbajul și actele lor.

ORDINUL AL TREILEA.-SPIRITELE IMPERFECTE

101.Caractere generale – Predominarea materiei asupra spiritului. Propensiune la rău. Ignoranță, orgoliu, egoism și toate pasiunile rele care derivă din el. Au intuiția lui Dumnezeu, dar nu o înțeleg.

Nu sunt toate esențialmente rele. În unele există mai multă frivolitate, inconsecvență și maliție, decât adevărată răutate. Unele nu fac nici bine, nici rău; dar, doar pentru simplu fapt că nu fac bine, denotă inferioritatea lor. Altele, dimpotrivă, se complac în rău și sunt satisfăcute când găsesc ocazia de a-l face.

Ele pot alia la inteligență răutatea sau maliția. Însă, oricare ar fi dezvoltarea lor intelectuală, ideile lor sunt puțin elevate și sentimentele lor mai mult sau mai puțin abjecte.

Cunoștințele lor despre lucrurile din lumea spiritistă sunt limitate, iar puținul pe care-l cunosc despre ea, îl confundă cu ideile și prejudecățile din viața corporală. Ele, nu ne pot oferi decât noțiuni false și incomplete. Cu toate acestea, observatorul atent găsește adesea în comunicările lor, chiar dacă imperfecte, confirmarea marilor adevăruri pe care le învață Spiritele superioare.

Caracterul lor se relevă din limbajul lor. Orice Spirit care, în comunicările sale, lasă să se întrevadă un gând rău poate fi inclus în al treilea ordin. În consecință, orice gând rău care ni se sugerează provine de la un Spirit al acestui ordin.

Văd fericirea celor buni și acea viziune pentru ei, este un chin neîncetat, pentru că ei se confruntă cu toate angoasele pe care le pot produce invidia și gelozia.

Conservă amintirea și percepția suferințelor vieții corporale, iar această impresie este adesea mai penibilă decât realitatea. Suferă, cu adevărat, atât relele pe care le-au îndurat, cât și pe cele făcute altora. De asemenea, cum suferă de mult timp, cred că vor suferi pentru totdeauna. Dumnezeu, pentru a le pedepsi, vrea ca ele să creadă astfel.

   Putem să le dividem în cinci clase principale.

102. Clasa a zecea. SPIRITELE IMPURE. – Sunt înclinate la rău și îl fac obiectul preocupărilor lor. Ca Spirite, dau sfaturi perfide, insuflă discordie și neîncredere adoptând toate fațetele posibile pentru a înșela cât mai bine. Se atașează persoanelor cu un caracter destul de slab ca să cedeze sugestiilor lor, cu scopul de a le împinge către pierzanie, satisfăcute să poată retarda progresul lor, făcându-le să sucombe în fața probelor la care sunt supuse.

În manifestările lor sunt recunoscute după limbajul lor. Trivialitatea și grosolănia expresiilor, atât ca Spirite precum ca și oameni, sunt întotdeauna un indiciu al inferiorității morale, dacă nu intelectuale. Comunicările lor dezvăluie josnicia înclinațiilor lor, iar dacă își propun să înșele vorbind de o manieră înțeleaptă, nu pot susține pentru mult timp rolul lor și inevitabil întotdeauna își trădează originea.

Unele popoare le-au numit divinități răufăcătoare, altele le-au desemnat cu numele de demoni, genii rele sau Spirite ale răului.

Când sunt încarnate, ființele vii pe care le animă au propensiune la toate viciile generate de pasiunile josnice și degradante: senzualitate, cruzime, felonie, ipocrizie, lăcomie, avariție sordidă. Ele fac rău din plăcerea de a-l face, mai ales fără motiv și din ură pentru bine, își aleg aproape întotdeauna victimele lor printre oamenii cinstiți. Sunt o plagă pentru umanitate, indiferent de clasa socială la care aparțin, iar vernisul civilizației nu-i apără de oprobiu, nici de ignominie.

103. Clasa a noua. SPIRITELE FRIVOLE. – Sunt ignorante, maligne, inconsecvente și batjocoritoare. Se amestecă în tot și răspund la tot, fără a le preocupa adevărul. Le place să cauzeze mici pedepse și mici bucurii, generând tracasării, inducând cu malițiozitate în eroare prin intermediul mistificărilor și vicleniilor. Acestei clase îi aparțin Spiritele desemnate în mod vulgar cu numele de spiriduși, troli, gnomi și drăcușori. Mențin o relație de dependență cu Spiritele superioare, care adesea le utilizează, așa cum facem noi cu servitorii.

În comunicările cu oamenii limbajul lor este uneori spiritual și glumeț, dar aproape întotdeauna lipsit de profunzime. Ele sesizează defectele și ridiculitățile oamenilor și le exprimă cu ten te sarcastice și satirice. Dacă împrumută nume false, adesea o fac mai mult din maliție decât din răutate.

104. Clasa a opta. SPIRITELE PSEUDOSAVANT. Cunoștințele lor sunt suficient de amplii, dar cred că știu mai mult decât știu în realitate. Cum au realizat anumite progrese din diferite puncte de vedere, limbajul lor are un caracter serios care poate înșela în privința capacității lor și luminii lor. Totuși, majoritatea dăților nu reflectă altceva decât prejudecățile și ideile sistematice ale vieții terestre; este un amestec de câteva adevăruri alături de cele mai absurde erori, în mijlocul cărora translucide prezumția, orgoliul, gelozia și încăpățânarea de care nu s-au putut despuia.

105. Clasa a șaptea. SPIRITELE NEUTRE. – Nu sunt, nici atât de bune pentru a face bine, nici atât de rele pentru a face rău. Se inclină când într-o parte, când în alta și nu se elevă mai sus de condiția vulgară a umanității, atât moral cât și a inteligenței. Se atașează de lucrurile acestei lumi, a căror grosolane bucurii le regretă.

106. Clasa a șasea. SPIRITELE LOVITOARE ŞI PERTURBATOARE. Aceste Spirite nu formează, la drept vorbind, o clasă distinctă având în vedere calitățile lor personale: pot aparține tuturor claselor din al treilea ordin. Adesea, își manifestă prezența prin intermediul efectelor sensibile și fizice, cum ar fi loviturile, mișcarea și deplasarea anormală a corpurilor solide, agitarea aerului, etc….. Par atașate de materie, mai mult ca altele. Par a fi agenți principali ai vicisitudinilor elementelor globului, când acționează asupra aerului, apei, focului, corpurilor solide sau în interiorul Pământului. Este recunoscut faptul că aceste fenomene nu se datorează unei cauze fortuite și fizice, când au un caracter intenționat și inteligent. Toate Spiritele pot produce aceste fenomene, dar Spiritele elevate le lasă, în general, printre atribuțiile Spiritelor subalterne, mai apte pentru lucrurile materiale ca pentru cele inteligente. Când Spiritele elevate judecă că manifestările de acest gen sunt utile, ele se servesc de aceste Spirite ca auxiliari.

ORDINUL AL DOILEA – SPIRITELE BUNE

107. Caractere generale – Predominarea spiritului asupra materiei. Dorința de bine. Calitățile și puterea lor pentru a face bine sunt în relație cu gradul la care au ajuns: unele au știința, altele înțelepciunea și bunătatea. Cele mai avansate reunesc cunoștințele cu calitățile morale. Cum nu sunt încă complet dematerializate, conservă mai mult sau mai puțin, conform rangului lor, trăsăturile existenței corporale, fie prin forma limbajului, fie prin obiceiurile lor, unde se regăsesc chiar și unele din maniile lor. Altminteri, ar fi Spirite perfecte.

Înțeleg pe Dumnezeu și infinitul și, se bucură deja de fericirea celor buni. Sunt fericite pentru binele pe care-l fac și pentru răul pe care-l împiedică. Iubirea care le unesc este pentru ele sursa unei fericiri inefabile, care nu este alterată nici de invidie, nici de remușcări, cum de altfel de nici una din pasiunile rele care chinuiesc Spiritele imperfecte, însă, toate mai au încă probe de suferit până când vor atinge perfecțiunea absolută.

Ca Spirite, suscită gânduri bune, abat oameni de pe drumul rău, protejează în viață pe cei care se fac demni și neutralizează influența Spiritelor imperfecte în cazul celor care nu se complac în a o suferi.

Când sunt încarnate sunt bune și binevoitoare cu semenii lor. Nu le mișcă nici orgoliu, nici egoismul și nici ambiția. Ei nu nutresc nici ură, nici ranchiune, nici invidie, nici gelozie și fac bine pentru binele însuși.

Acestui ordin îi aparțin Spiritele desemnate în credințele vulgare cu numele de genii bune, genii protectoare sau Spirite de bine. În vremurile de superstiție și ignoranță le considerau divinități binefăcătoare.

Le putem divide în patru grupe principale:

108. Clasa a cincea. SPIRITELE BINEVOITOARE. – Calitatea lor dominantă este bunătatea. Se complac în a presta servicii oamenilor și ai proteja, dar cunoștințele lor sunt limitate: progresul lor s-a realizat mai mult în sens moral decât intelectual.

109. Clasa a patra. SPIRITELE SAVANTE.- Ceea ce le distinge specialmente este amplitudinea cunoștințelor lor. Se preocupă mai puțin de chestiunile morale ca de cele științifice, pentru care au o mai mare aptitudine. Totuși, iau în considerare știința din punct de vedere al utilității și nu amestecă cu ea niciuna din pasiunile proprii Spiritelor imperfecte.

110. Clasa a treia. SPIRITELE ÎNŢELEPTE. – Calității morale de un ordin foarte elevat formează caracterul lor distinctiv. Chiar dacă, nu au cunoștințe ilimitate, sunt dotate de o capacitate intelectuală care oferă o judecată sănătoasă despre oameni și lucruri.

111.Clasa a doua. SPIRITELE SUPERIOARE. – Reunesc știința, înțelepciunea și bunătatea. Limbajul lor respiră numai bunăvoință: este constant demn, elevat și adesea sublim. Superioritatea lor le fac mai apte decât celelalte să ne ofere noțiuni mai juste despre lucrurile din lumea incorporală, în limitele în care îi este permis omului să le cunoască. Se comunică bucuros cu cei care caută adevărul de bună-credință și al căror suflet este suficient de degajat de legăturile pământești pentru a-l înțelege. În schimb, se îndepărtează de cei animați de simpla curiozitate sau de cei pe care influența materiei îi abat de la practicarea binelui.

Când, în mod excepțional, încarnează pe Pământ, o fac pentru a îndeplini o misiune de progres. În acest caz, ne oferă modelul de perfecțiune la care umanitatea poate aspira în această lume.

ORDINUL ÎNTÂI – SPIRITELE PURE

112. Caractere generale.-Influența materiei este nulă. Superioritate intelectuală și morală absolută în comparație cu Spiritele din celelalte ordin.

113. Prima și unica clasă. – Ele au parcurs toate gradele scalei și s-au despuiat de toate impuritățile materiei. Au atins plenitudinea perfecțiunii de care este susceptibilă creatura și nu mai suferă nici probe, nici ispășiri. Nemaifiind supuși reîncarnării în corpuri perisabile, își realizează viața eternă în sânul lui Dumnezeu.

Se bucură de o fericire inalterabilă, pentru că ele nu mai sunt supuse nevoilor și nici  vicisitudinilor vieții materiale. Dar, acea fericire nu constă într-o trândăvie monotonă, care se scurge printr-o contemplare perpetuă. Sunt mesagerii și miniștri lui Dumnezeu a cărui ordine execută, pentru a menține armonia universală. Ele coordonează  toate Spiritele care le sunt inferioare, le ajută să se perfecționeze și le desemnează misiunea lor. Asistă oamenii în suferințele lor, incitându-i la bine sau la ispășirea greșelilor care îi îndepărtează de fericirea supremă, este pentru ele o ocupație plăcută. Sunt desemnate câteodată cu numele de îngeri, arhangheli sau serafimi.

Oamenii pot intra în comunicare cu ele, dar ar fi un prezumțios cel care ar pretinde că poate să le aibă în mod constant la ordinele sale.

Cartea Spiritelor, Allan Kardec
Tradus de Societatea Spiritistă Română