Vasile Voiculescu a scris volumele sale de povestiri în perioada 1947-1958, convertind în acest gen subiecte pe care, în epoca interbelică, le-ar fi tratat ca pe piese de teatru. Povestirile lui Vasile Voiculescu pot fi împărțite în trei mari categorii: povestiri anecdotice («Capul de zimbru, Sezon mort, Căprioara din vis, În mijlocul lupilor »), povestiri fantastice: («Ultimul Berevoi, Iubire magica, Pescarul Amin, Lostrița și povestiri biblice: Lupta cu îngerul, Toiagul minunilor, Mântuirea smochinului»). Prima categorie de povestiri cuprinde, în general, narațiuni concentrate pe fapte neobișnuite, dar care nu depășesc limitele verosimilului realist. «Căprioara din vis» este o artă poetică a…
Categorie: Cultură
Costache Negruzzi – Viață de scriitor
Costache Negruzzi s-a născut în 1808 la Trifeștii Vechi, în județul Iași. Tatăl său, paharnicul Dinu Negruț, om iubitor de cultură, avea o bibliotecă bogată pentru vremurile acelea, alcătuită din tipărituri şi manuscrise. Costache învăța cu dascăli, care îi predau acasă greaca şi franceza. La 13 ani, citea în grecește pe Homer, dar nu putea descifra slovele chirilice din cărțile românești ce se aflau în biblioteca tatălui său. Neplăcut surprins de acest aspect, paharnicul Dinu şi-a dus fiul la Seminarul de la Socola, la clasa dascălului Ion Alboteanu. Indignat de metoda de predare a dascălului, care a socotit necesar să…
George Enescu-Stil și Limbaj
Compozitor român, violonist, pianist, dirijor și pedagog, George Enescu este unul dintre cei mai proeminenți muzicieni de la sfârșitul sec. al XIX-lea și din prima jumătate a sec. al XX-lea, ridicând muzica profesională românească la nivelul valorilor muzicii universale. Născut la Liveni, lângă Dorohoi, el a cunoscut din copilărie folclorul prin intermediul tarafurilor populare. Primele îndrumări muzicale le-a primit de la părinții săi și de la un vestit lăutar, Nicolae Chioru. Între anii 1888 și 1893 a studiat la Conservatorul din Viena, cu Joseph Hellmesberger (vioara) și Robert Fuchs (compoziție), iar între 1893 și 1899 la Paris, cu Andre Gdalge…
Imaginea familiei în opera lui Ion Creangă și Marin Preda
Tema familiei este o temă literară puternic reprezentată în romanul realist, apărând ca un spațiu al stabilității și echilibrului, dominat de afecțiunea ocrotitoare a mamei, dar și ca un spațiu în care se declanșează conflicte, se produc rupturi interioare și dezechilibre existențiale grave. Familia înseamnă tradiția, strămoșii, locul unde se naște și se dezvoltă personalitatea individului, în strânsă legătură cu evoluția relațiilor dintre membrii ei. Roman al vârstei inocente a copilăriei, opera de maturitate a lui Creangă, «Amintiri din copilărie» urmărește, paralel cu evocarea satului moldovenesc, influențele educative ale familiei și ale școlii asupra copilului Nică, surprins în evoluție,…
Marin Preda – Evocator al lumii rurale
Scriitorul Marin Preda face parte din perioada postbelică a literaturii române, opera sa literară îmbinând viziunea realistă a lumii cu cea modernă. La 5 august 1922 se naște, în comuna Siliștea-Gumești din județul Teleorman, Marin Preda, fiul lui Tudor Călărașu și al Joiţei Preda. Familia este una numeroasă, cu mulți frați și surori, unii și din căsniciile anterioare ale părinților: Marin este frate cu Ilinca și Alexandru (Sae); după tată cu Ilie, Gheorghe și Ion, iar după mamă cu Maria și Mița. Întregul material genealogic și biografic va fi transfigurat în ciclul Moromeților. Marin Preda urmează, cu unele întreruperi, cursurile…
George Călinescu
OM DE CULTURĂ DE FORMAŢIE ENCICLOPEDICĂ Scriitor de formație enciclopedică, cu o personalitate și activitate plurivalentă copleșitoare, poet, prozator, dramaturg, eseist, istoric și critic literar, George Călinescu vine în literatura română din literatura universală, având convingerea că unui critic și unui istoric literar, pe lângă pregătirea de specialitate și filozofică, îi este necesară cunoașterea în adâncime măcar a unei literaturi străine. Numai astfel se pot raporta valorile naționale la contextul literaturilor lumii sau numai astfel este posibilă o ierarhizare a valorilor. DATE BIOGRAFICE Se naște pe 19 iunie 1899, la București, ca Gheorghe Vișan, fiul Mariei Vișan, menajeră a…
George Bacovia – Simbol al poeziei românești
«Poezia lui Bacovia a fost socotită în chip curios, ca lipsa de orice artificiu poetic () și tocmai artificiul te izbește și-i formează definitiv valoarea». George Călinescu Motto: «Poete scump, pe frunte Porţi frunzele de laur, Că singur, până astăzi, Din plumb făcut-ai aur.» Alexandru Macedonski George Bacovia a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Pe numele său adevărat George Vasiliu s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și a Zoei Vasiliu în Bacău la 17 septembrie 1881. Este autorul unor volume de poezii și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura…
Mircea Eliade
Mircea Eliade s-a născut la 9 Martie 1907 în București, fiind al doilea fiu al căpitanului de infanterie Gheorghe Eliade și al Ioanei Eliade, născută Stoenescu. Tatăl său purta inițial numele de Ieremia, pe care și-l schimbă din marea admirație pe care o are pentru personalitatea lui Ion Heliade Rădulescu. Copilăria și-o petrece la Râmnicul Sărat, Cernavodă și București, unde tatăl a fost mutat, pe rând, cu garnizoana. Urmează cursurile Liceului Spiru Haret, unde, după primul an este amenințat cu repetenția din cauza corigențelor la limba română, franceză și germană, dar este salvat în ultimul moment de profesorul său de…
Lucian Blaga
Motto: “Încă un an, o zi, un ceas -/ și drumuri toate s-au retras/ de sub picioare, de sub pas./ Încă un an și-un vis și-un somn/ Și-oi fi pe sub pământuri domn/ al oaselor ce drepte dorm”. (Lucian Blaga – De profundis) Venit în lumină, la 9 mai 1895 în satul Lancrăm, în familia preotului Izidor Blaga şi a Anei Moga, poetul şi filozoful Blaga şi-a trăit copilăria sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului‖ pentru că a fost mut până la patru ani: «Împlineam aproape patru ani şi încă nu pronunţasem niciun cuvânt. Nici baremcuvintele de temelie ale vieţii:…
Meditaţia asupra civilizaţiei urbane la Mihai Eminescu, George Bacovia şi Lucian Blaga
Deşi definit de Victor Hugo ca liberalismul în literatură, romantismul nu pune accent pe tematica citadină, ci mai degrabă pe universul rural, pe reverie în cadrul unei naturi feerice, la marginea satului, a mării, în codru, lângă izvor, sub ocrotirea astrului selenar îndrăgostiţii sau poetul însingurat cântându-şi dorurile. Simbolismul însă, apărut ca o reacţie împotriva unor curente deja consacrate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (romantismul, naturalismul, parnasianismul), îşi propune să inoveze lirica, preluând noutăţi din muzică, pictură, ştiinţe, dar şi idei din filozofia lui Hegel, Schopenhauer, Fichte etc., deschizând totodată calea către curentele moderniste din perioada interbelică.…
